TURISM

Vizitați comuna Breaza și de aici aveți acces la o suită de obiective turistice aflate pe Dealul Istrița !  Aici a fost descoperit, în martie-aprilie 1837, de doi țărani (Ion Lemnaru si Stan Avram) în timp ce luau piatră de pe dealul Istrița (750 m), celebrul Tezaur de la Pietroasele.

dealul_istrita

Din tezaurul compus inițial se pare din 22 de piese, s-au putut recupera doar 12, în greutate totală de aproape 19 kg.

Dintre acestea cinci sunt lucrate doar din aur:

  • un platou mare, de 7,6 kg, cu un diametru de 56 cm. A fost rupt în patru bucăți, la puțin timp după descoperire;
  • o cană (oenochoe), cu înălțimea de 37 cm; a fost reconstituită, fiind deteriorată după descoperire.
  • o pateră (platou mai mic) cu decor în relief și o statuetă în centru; are un diametru de 26 cm, iar statueta reprezintă un personaj feminin cu un pahar în mâini, așezat pe un tron împodobit cu un vrej de viță de vie.
  • un colan cu o inscripție gravată cu caractere runice. A fost piesa cea mai studiată din întregul tezaur;
  • un colan simplu;

iar șapte sunt împodobite și cu pietre prețioase:

  • un colan cu balama;
  • patru fibule, un fel de broșe folosite la prinderea veșmintelor. Se numără printre cele mai somptuoase exemplare ale antichității târzii;
  • două vase poligonale, unul octogonal și altul dodecagonal. Se disting prin forma aparte a torților, compuse din două pantere, sprijinite cu labele din față pe o placă decorată și cu cele din spate și coada pe fundul vasului. Au fost, deasemenea, distruse și restaurate de mai multe ori.

Cele zece piese pierdute au fost probabil trei colane, dintre care unul cu inscripție, o cană asemănătoare cu cea păstrată (oenochoe), o pateră simplă, nedecorată, o fibulă mică, și două perechi de brățări încrustate cu pietre.

Drumeţia pe Dealul Istriţa începe din comuna noastra. Cu maşina poţi ajunge în cel mult 45 de minute, însă dacă plouă, sfatul nostru este să mergi pe jos. Ai astfel ocazia să întâlneşti numeroase minunăţii cu care ne mândrim. În satul Bădeni,  găsiti case vechi de sute de ani, cu prispă muntenească, unele părăsite de mult. Tot aici se mai găseşte o biserică veche de 500 de ani, construită din bârne întregi, îndoite prin metode preluate de la vechii constructori de corăbii.

Dacă vrei să înnoptezi în Breaza, îţi recomandăm două pensiuni din Bădeni, precum „Casa Dragu”, care te cucereşte mai ales cu priveliştea pe care ţi-o oferă spre Câmpia Română, şi „Casa din livadă”, amplasată în mijlocul unei culturi de prun. 

chilia lui ambrosie

De la Breaza se poate ajunge, sub îndrumarea unei călăuze, la Chilia lui Ambrozie, aflată în dreptul zonei celei mai sălbatice şi mai pitoreşti a Pietrei Şoimului, un perete înalt de vreo 15 metri, de stâncă goală mâncată de eroziune. Chilia lui Ambrozie se află la mijlocul acestui zid. O cărare abruptă te duce până sub peretele de calcar, de unde o scurtă căţărare te saltă vreo doi metri mai sus, unde te aşteaptă o scară improvizată. Chilia e formată din două cămăruţe în care au fost cioplite mai multe firide şi prispe cu destinaţii domestice sau ritualice.   Ambrozie, de loc din Breaza, cu numele de mirean, Tănase Rizea, s-a călugărit de tânăr la Mânăstirea Ciolanu, de unde a plecat la schitul românesc de la Muntele Athos. La întoarcere, a ales să se izoleze în chilia pe care şi-a săpat-o în peretele Pietrei Şoimului, amenajând de fapt o scobitură mai veche. A vieţuit 50 de ani în chilia care-i poartă numele, asigurând cele necesare traiului zilnic din ce lucra cu ziua la podgoriile din Năeni şi Breaza sau împletind coşuri din papură.

 

Leave a Reply

Your email address will not be published.